Este posibil ca portretul de mai sus sa fie al scriitorului Miguel de Cervantes Saavedra. De ce este doar o posibilitate? Ei bine, stim ca la un moment dat Juan de Jáuregui l-a pictat pe Cervantes. Aceasta informatie ne-o da chiar acesta in prefata Nuvelelor Exemplare, grupare de naratiuni scurte aparuta in 1613. Portretul nu este insa autentificat, numele lui Cervantes si cel al lui Jáuregui fiind adaugate secole mai tarziu. Mai mult decat atat, nu exista niciun portret atentificat a lui Cervantes, imaginea lui ramanand un mister. Unica descriere a autorului pe care o avem este chiar a sa: „fata acvilina, parul castaniu, fruntea neteda și golita, cu ochii stralucitori și nasul curbat…”. Aceasta a stat la baza tuturor portretelor.
La fel ca si imaginea sa, mare parte din viata lui Cervantes este la fel de invaluita de mister. Este un consens faptul ca Miguel de Cervantes s-a nascut pe 29 septembrie 1547 in Alcalá de Henares, fiul lui Rodrigo de Cervantes si Leonor de Cortinas. Rodrigo se loveste de probleme financiare si este arestat pentru datoriile pe care le are timp de un an. Din fericire, Leonor are un spirit antreprenorial care ii permite sa aiba grija de cei sapte copii ai familiei in lipsa sotului. Membrii familiei Cervantes se muta de-a lungul timpului, stabilindu-se in 1566 in Madrid.
Un mandat de arestare pe numele lui Miguel de Cervantes din data de 15 septembrie 1569 este cel mai probabil motivul plecarii autorului din Madrid. Ajunge in Roma, unde petrece ceva timp in casa unui episcop italian. Pleaca spre Napoli, care atunci facea parte din Regatul Aragonului, odata cu inceperea razboiului Otomano-Venetian, sperand ca lucrul acesta va duce la anularea mandatului. I se alatura si fratele sau mai mic, Rodrigo. Se imbarca pe nava Marquesa si participa pe 7 octombrie, in Batalia de la Lepanto, la infrangerea flotei otomane. Este ranit in lupta, ramanand cu un handicap la mana stanga a carui gravitate este disputata. Un lucru este sigur, Cervantes a petrecut sase luni intr-un spital din Sicilia. De aici provine porecla „el manco de Lepanto” (ciungul de la Lepanto).
Isi continua cariera militara in 1572 desi ranile sale nu erau complet vindecate. Trei ani mai tarziu este capturat impreuna cu Rodrigo de pirati si tinuti pentru rascumparare. Familia Cervantes plateste pentru Rodrigo insa nu are suficiente fonduri pentru a-i cumpara libertatea si lui Miguel (cred ca ne putem da astfel seama care era fiul preferat). Exista documente care atesta faptul ca Cervantes a lucrat la moscheea Kılıç Ali Pasha Complex, petrecandu-si parte din captivitate in Istanbul. Este eliberat in 1850 de o organizatie care rascumpara captivi crestini.
Intors in Spania, o cunoaste pe Catalina de Palacios, care ii devine sotie in decembrie 1584. Numele Cervantes Saavedra apare pentru prima oara in actele de casatorie. Istoricii au optinii diferite legate de provenienta acestui nume. Desi multi considera ca Saavedra este numele unei rude indepartate, folosit pentru a-l inlocui pe cel al mamei, Cortinas, Luce López-Baralt crede ca provine de la cuvantul shaibedraa, care in araba inseamna „cu o singura mana”. Desi casatoria este una dificila, Cervantes fiind arestat pentru delapidare (asa tata asa fiu), Catalina ii ramane alaturi pana la moarte. La putin timp dupa casatorie are o aventura cu actrita Ana Franca de Rojas si se naste fiica lui ilegitima, Isabel.
Un an mai tarziu apare prima sa opera literara La Galatea, care primeste foarte putina atentie la momentul respectiv. Timp de 20 de ani publica doar cateva poeme. In ianuarie 1605 insa apare prima parte a romanului Don Quixote, povestea unui barbat care este atat de inamorat de povesti cu viteji cavaleri incat pleaca in cautarea propriilor sale aventuri. Popularitatea acestei prime parti ii asigura stabilitatea financiara si aduce cu sine publicarea in 1615 a celei de-a doua parti. Don Quixote este cea mai cunoscuta opera a sa si este considerata capodopera literaturii spaniole. Marea sa pasiune a fost teatrul, domeniu in care nu a avut insa prea mult succes in acea perioada. Los trabajos de Persiles y Sigismunda este ultima sa opera, scrisa pe 19 aprilie 1616, cu doar cateva zile inainte de a muri.
Data general acceptata a decesului lui Cervantes este 22 aprilie 1616, simptomele descrise sugerand ca diabetul a fost cauza mortii. A fost inmormantat intr-o manastire din centrul Madridului. In urma unor renovari incepute in 1673, ramasitele lui Cervantes au fost pierdute. Pe 17 martie 2015, antropologi, in frunte cu Francisco Etxeberria au confirmat redescopeirea ramasitelor auorului si ale sotiei sale. O inmormantare deschisa publicului a avut loc in iunie 2015.
